Misterioasele desene gigantice de la Nazca

Urme secrete gravate in desert de artisti anonimi, constituie cel mai mare mister arheologic din America de Sud. Desenele au fost facute cu aproape 1500 de ani in urma, pe o suprafata de 500 de kilometri patrati, situata intre actualele orase Nazca si Ica din sudul tarii Peru. Unele dintre ele urmeaza o linie dreapta prin pampa sud-americana, iar altele formeaza modele enorme pe platourile inalte si dealurile abrupte. Doar vazute din avion, formele se aduna si intruchipeaza desene gigantice.

Istoric al culturii americane, Paul Kosok a fost primul care a descoperit formele geometrice lungi de mai multi kilometri , in 1939, in timpul unui zbor de recunoastere.

Observatiile sale au facut-o pe Maria Reiche, matematician german, sa-si dedice viata cercetarii acestor forme din desert. Ea a descoperit ca, o data indepartat nisipul din santurile cu o latime de un metru si o adancime de 20 de centimetri, solul rosu al desertului pute fi „citit” mai clar ca niciodata. Astfel, cercetatorii au putut evidentia desenul unui condor cu deschiderea aripilor de 120 de metri, care a putut fi fotografiat din avion. Alte contururi dezgrpate ulterior, reprezentau un paianjen cu picioare lungi de 40 de metri, precum si multe alte fiinte gigantice: oameni, maimute, pesti, cactusi si flori.

Multe dintre gravurile respective constau intr-o singura linie, lunga de cateva sute de metri sau, uneori, chiar de mai multi kilometri, care taie desertul. Faptul ca desenele, care includ cercuri, patrate sau spirale, au rezistat mai mult de 1500 de ani se datoreaza pozitiei geografice. In „Pampa de las Figuras, aflata intre Nazca si Ica, ploile sunt foarte rare, iar tinutul este protejat impotriva furtunilor de nisip, la vest, de lantul muntos de pe coasta Pacificului si, la est, de crestele Anzilor.

Remarcabila la toate aceste desene nu este doar acuratetea cu care au fost trase pe sol, ci si prin stilul artistic. Motive similare, de acelasi nivel artistic, pot fi intalnite pe obiectele ceramice ale culturii Nazca, infloritoare intre secolele al IV-lea si al IX-lea, in sudul tarii Peru. Astfel, se poate sustine cu un grad mare de certitudine ca desenele uriase au fost facute de artistii acestei culturi.

Ramane un mister modul in care locuitorii tinutului, anterior incasilor, au reusit sa faca aceste desene fara a putea vedea de sus rezultatul muncii lor. Este sigur insa ca foloseau franghii pentru a trasa liniile drepte si cercurile. Nu exista inca o explicatie clara a semnificatiei acestor desene.

Majoritatea cercetatorilor inclina sa creada ca acestea sunt repere astronomice. Maria Reiche crede ca desenele ilustreaza „observatii astronomice stravechi”. Aceasta concluzie se bazeaza pe faptul ca unul dintre santurile pe care ea le-a descoperit, duce exact catre locul in care apune soarele in emisfera sudica la momentul solstitiului de vara.


VIDEO DESENELE DE LA NAZCA

De asemenea, alte linii, care par paralele, duc, de fapt, catre punctele ce marcheaza, conform calendarului nostru, apusul soarelui la solstitiile anilor 300 si 650 d.Hr.. Tinand cont de aceste teorii, desenele raman inca invaluite in mister.

Misterul planeaza si asupra semnificatiilor culturale ale acestor desene, ceea ce da frau liber imaginatiei. Astfel, scriitorul elvetian Erich von Daniken crede ca picturile gigantice au rolul de a semnaliza piste de aterizare pentru fiintele extraterestre.

Articole recente:

Articole similare:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *