Despre sarbatoarea Sfantului Ilie

sfantul ilie,sf ilie20 iulie

Sfantul Ilie

Traditii si superstitii de Sfantul Ilie

Mesaje si felicitari de Sfantul Ilie

Pe 20 iulie, Biserica Ortodoxa sarbatorește suirea la cer a Sfantului și Marelui Prooroc Ilie Tesviteanul. Statisticile existente la nivel național arata ca peste 120.000 de persoane (cca 0,55%) poarta numele Sfantului Ilie.

Ilie (in ebraica “Al carui Dumnezeu este Jah(ve)”, in greaca și latina respectiv Elias, in araba Iliās) (sec. al X-lea a. Chr.) a fost un proroc evreu, menționat in cap. 17-20 din A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

Numele Ilie (alternativ Elie) in limba romana provine de la numele ebraic Eliyah (Eliiah), ceea ce inseamna ‘Al carui Dumnezeu (El) este.

In tradiția populara, Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor și a ramas in istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credința și curaj demn de urmat. El este pomenit ca mare barbat și erou al credinței. Multe biserici, de la orașe sau de la sate, au hramul Sf. Ilie.

Potrivit tradițiilor, de Sfantul Ilie se mananca, pentru prima data, roada noua de mere și de struguri, nuci și alune. Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: in aceasta zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscuta sub denumirea de “retezatul stupilor”.

Sfantul Ilie a trait cu peste opt sute de ani inainte de intruparea Mantuitorului, pe vremea regelui Ahab. Si-a desfasurat activitatea in regatul Israel din Samaria.

Ilie, sfantul care aduce ploaia

Sfantul Ilie fiind cunoscut ca cel ce a adus prin rugaciunea sa seceta asupra poporului din Israel si apoi ploaia care a salvat poporul de la moarte, a ajuns sa fie cinstit si ca cel ce aduce ploi. In timpul slujbei de Sf Ilie auzim: “Pentru ca rugaciunile noastre sa fie bineprimite si precum pe Ilie, oarecand, asa sa ne auda si pe noi si sa ne miluiasca, cu ploaie si cu buna intocmire a vazduhului, Domnului sa ne rugam“. Sfantul Ilie provoaca tunete, trasnete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile si hotaraste unde si cand sa bata grindina.

In aceasta zi nu este bine sa se lucreaze de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina). In aceasta zi il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana.

In aceasta zi ogoarele se stropesc cu agheasma pentru ca ele sa aduca rod bogat in anul urmator.

In unele zone din Moldova, gospodarii mananca grau nou fiert, indulcit cu miere, pentru a avea spor in munca lor. Gospodinele  se imbraca in haine de sarbatoare si merg in camp sa secere cativa snopi. Apoi, femeile scutura snopii, aduna boabele, le piseaza si fierb graul pe care-l indulcesc cu miere.

Tot din popor stim ca, pana in ziua praznicului, pentru a nu-l supara pe Prooroc, nu se mananca mere, fructele preferate ale Sfantului Ilie. Abia dupa ce le sfintesc la biserica, credinciosii impart mere copiilor, prietenilor, rudelor si saracilor. Se zice ca daca respecti aceasta traditie, merele dulci se pastreaza mai bine si devin mai gustoase.

Conform traditiei, in dimineata zilei de Sfantul Ilie, se culegeg plante de leac, in special busuioc, se pun la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Si tot de Sfantul Ilie, se aduna plantele intrebuintate la vraji si farmece.

Ziua Sfantului Ilie reprezinta si miezul verii pastorale, cand le era permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Ciobanii aduceau in dar iubitelor sau sotiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala.

Articole recente:

Articole similare:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *