Ora de filozofie

Ce este filosofia?

Potrivit traditiei, Pitagora s-ar fi dus la Phliunte (cetate din nord-vestul Peloponezului) si discutase cu Leon, conducatorul cetatii, unele probleme dovedindu-se stapan pe multe cunostinte si iscusit vorbitor. Leon l-a intrebat care este stiinta pe care o prefera in mod special; Pitagora i-ar fi raspuns ca nu poseda nici o stiinta in special, dar ca este filosof. Leon l-a intrebat ce inseamna acest termen si care este diferenta dintre filosofi si ceilalti oameni.

Pitagora i-a raspuns ca viata omeneasca  i se pare asemena targului unde se desfasoara jocurile olimpice si unde se aduna intreaga Grecie.

Unii urmaresc castigarea coroanei aducatoare de glorie prin iscusinta fizica, altii vin ca vanzatori sau cumparatori si mai este o categorie de oameni care nu urmaresc aplauze sau profit ci examineaza foarte atent ce se intampla acolo si cum se petrec treburile. Acestia  sunt filosofii –  ei nu pun pret pe glorie sau bani ci sunt „iubitori de intelepciune” asa cum ii numeste Pitagora. (CICERO , Tusculane)

Expresia filosofiei e fapta

Nu te declara pretutindeni filosof si nu vorbi in fata celor simpli despre principiile filosofiei ci faptuieste dupa acestea.

Daca totusi se isca discutia, printre oameni simpli, despre vreun principiu de filozofie, pastreaza tacerea cat mai mult cu putinta. Caci astfel exista primejdia sa dai afara un aliment inca nedigerat. Si cand vreunul spune despre tine ca nu stii nimic si tu nu esti muscat de aceasta afirmatie, inseamna ca ai inceput sa faci fapte de adevarat filosof. Caci oile nu aduc iarba pastorilor si nici nu arata cat de mult au pascut. Ci dupa ce au pascut si au rumegat dau lana si lapte.

Si tu, prin urmare, nu arata oamenilor de rand principiile de filozofie, ci faptele produse de aceste principii bine rumegate. (EPICTET, Manualul)

Trei fete

Copilul rade:  „Intelepciunea si iubirea mea e jocul!”
Tanarul canta:  „Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea!”
Batranul tace: „Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea”
(L. Blaga, Poezii)

Filosofia se potriveste oricarei varste

Nici in tinerete nu trebuie sa ezite cineva de a se ocupa de filozofie si nici cand ajunge la batranete sa se sature de a filosofa, caci nici o varta nu-i prea timpurie sau prea tarzie pentru sanatatea sufletului.

Si tanarul si batranul, trebuie sa caute  intelepciunea, cel de-al doilea pentru ca, inaintand in batranete sa se simta tanar gratie amintirii celor trecute, iar primul ca sa fie tanar si batran totodata prin lipsa de teama fata de cele ce vor veni.

Astfel, trebuie sa ne indeletnicim cu lucrurile ce  ne dau fericirea, caci daca o dobandim, avem tot ce ne trebuie, iar daca ne lipseste, toate actiunile noastre sunt indreptate spre obtinerea ei. (EPICUR, Scrisoare catre Menoiceos)

Articole recente:

Articole similare:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *