Marea Unire de la 1 decembrie 1918

24/11/2011

Romania intra in primul razboi mondial, alaturi de puterile Antantei in 1916, avand ca si scop principal faurirea unui stat romanesc unitar, alipind provinciile istorice Transilvania, Bucovina si Basarabia – Romaniei (redusa la Moldova). In 1918 Puterile Centrale, angajate in razboi, inregistrau infrangeri categorice si astfel imperiile, in primul rand Austro-Ungaria, se dezbinau datorita avanturilor revolutionare ce luau fiinta din mijlocul popoarelor aflate sub stapanairea lor.

Se trezea constiinta nationala si dorinta de a se administra si de a-si hotara singure soarta. Decizia de a se uni cu Tara a fost sustinuta de popor, adunarile nationale consultand masele populare. Armata romana se deplaseaza in provincii pentru a proteja populatia, numai la chemarea organelor reprezentative a populatiei romanesti. Toate aceste manifestari patriotice erau sustinute de interventia Regatului Romaniei pe langa Congresul de pace de la Paris.

Prima provincie alipita patriei mama a fost Basarabia. Pe data de 3 aprilie a luat fiinta Partidul National Moldovenesc. In octombrie 1917 ( datorita destramarii Imperiului Rus) Sfatul Tarii proclama autonomia acestei provincii fata de Rusia. La 2 decembrie, in acelasi an, se proclama de catre acelasi Sfat Republica Democratica Moldova in cadrul Federatiei Ruse, urmand ca in ianuarie sa isi proclame independenta. Ca urmare a acestor acte, era de la sine inteles ca pe 21 martie 1918, Sfatul Tarii din Chisinau voteaza majoritar unirea Moldovei cu Romania.

In consecinta, Rusia confisca tezaurul Romaniei si rupe relatiile diplomatice cu aceasta.

A doua provincie alipita a fost Bucovina. In contextul dezmembrarii Austro – Ungariei, soarta Bucovinei era oarecum incerta, fie urma anexata Galitiei, fie Ucrainei, aceasta din urma amenintand cu interventie armata. Suferinta locuitorilor Bucovinei se accentua in acelasi timp din cauza inrolarii tinerilor romani in armata habsburgica. Cei cazuti prizonieri in lagarele Rusiei, s-au inrolat in detasamentele de voluntari care sustineau lupta pentru independenta nationala. In 1918 s-a constituit la Cernauti Consiliul National Roman, lider al acestuia fiind ales Iancu Flondor. Popolatia romana si-a manifestat astfel dorinta de a se uni cu Tara. Pe 28 noiembrie 1918 s-a votat, de catre Congresul General al Bucovinei, unirea acesteia cu Romania.

Unirea Transilvaniei cu Romania. In 1916 trupele romane intra in Transilvania, multi tineri exprimandu-si dorinta de a se inrola. In urma retragerilor trupelor romanesti( ca necesitate a campaniei de la sud de Dunare), autoritatile maghiare aplica politica de reprimare a revoltei romanilor prin: internarea in lagare, arestarea figurilor politice, inchiderea scolilor, inrolarea fortata in armata austro-ungara, suspendarea presei. In ciuda tuturor acestor conditii, romanii se razvratesc si aleg sa lupte prin manifestatii de strada, agitatii in unitatile militare. In 1918 apare ziarul ” Adevarul”, iar in ianuarie si iunie au loc puternice greve.

In acelasi timp, in strainatate, pe diferite cai, se ducea o vasta propaganda care sustinea lupta pentru unitate a romanilor. Au avut loc conferinte si s-au obtinut audiente pe langa marii oameni politici. Pe 3 octombrie 1918 s-a constituit la Paris Consiliul National al Unitatii Romanesti. In toamna anului 1918, regele Carol I face o ultima incercare pentru salvarea Imperiului Austro-Ungar, cerand federalizarea acestuia in manifestul numit “catre popoarele mele credincioase”. Drept raspuns, in parlamentul Romaniei s-a citit proclamatia de Independenta a populatiei romanesti din Transilvania. Treptat, puterea a fost preluata de Consiliile Romanesti, care, sustinuti de populatie, au innabusit orice manifestare a fostelor autoritati maghiare. Se constituie Consiliul National Central, din care faceau parte 6 membri ai
Partidului National Roman si 6 membri ai Partidului Social Democrat, cu sediul la Arad si a devenit organul central de lupta pentru obtinerea Unirii.

La 2 noiembrie 1918, Ungaria isi proclama independenta si incearca sa obtina alipirea teritoriului transilvanean, negociind cu CNR. Negocierile au esuat si CNR a convocat Adunarea Nationala la Alba Iulia 18 nov – 1 dec 1918. Aceasta a reunit peste 1228 de delegati alesi si peste 100 000 mii de oameni din toate colturile Tarnsilvaniei. Prin glasul lui Vasile Goldis, Marea adunare Nationala proclama unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania.Actul de la Alba-Iulia a consfinţit pe vecie, prin votul maselor, înfaptuirea Marii Uniri. Poziţia cercurilor democratice maghiare fusese exprimata inca de la finele anului 1918. Intr-un manifest din 3 noiembne 1918 se sublinia ca: “Faţa de naţiunile surori nu avem nici o pretenţie. Şi noi ne consideram o naţiune reinnoita, o forţa acum eliberata pe ruinele monarhiei. Ne trezim uşurati la conştiinţa faptului că nu mai suntem forţaţi să fim stalpii asupririi. Sa traim unul langa altul în pace…”.

Refuzul autoritatilor maghiare de a recunoaşte insa hotararea de unire a romanilor si Consiliul Dirigent, permanentele amenintari proferate de Bela Kun la adresa Romaniei reintregite, ca şi atacurile armatei maghiare impotriva romanilor din Transilvania, au impus participarea armatei romane la campania din 1919. Dupa o ofensiva in Transilvania si pe Tisa, în august 1919, armata romana, înfrangand fortele maghiare, a patruns în Budapesta.

Marea Unire din 1918 a încununat aspiraţiile seculare ale romanilor de a vieţui într-un singur stat. Ea a fost rodul luptei tuturor fortelor si categoriilor sociale interne. De asemenea, au contribuit la edificarea ei o generatie importantă de oameni politici precum: regele Ferdinand, lonel Bratianu, luliu Maniu, lon Nistor, Take lonescu, lon Inculet, Nicolae lorga şi multi altii. In noul cadru istoric de dupa anul 1918, s-a accelerat ritmul de dezvoltare şi modernizare al societatii romanesti, ceea ce a conferit trainicie statului naţional. Suprafata tarii a sporit de la 137 000 km2 la 295 049 km2, populaţia de la 7 250 000 locuitori, înainte de 1918, la 18 052 896 locuitori, la recensamantul din 1930. Au marcat cresteri importante, intre altele, suprafata arabila de la 6,6 milioane ha la 14,6 milioane ha, suprafata acoperita cu paduri – de la 2,5 milioane ha la 7,3 milioane ha, reteaua cailor ferate de la 4300 km la 11 000 km. A avut loc integrarea deplina, social-economica si politica, a noilor teritorii unite cu patria-mama, un progres economic real şi eficient, aplicarea unui program democratic de propasire a tarii.

Modificarea fundamentala a structurii institutionale şi economice, după reformele din 1921-1923, s-a tradus prin largirea masiva a cadrului vietii social-politice, mutatii în ceea ce priveşte echilibrul social de forte. S-a faurit, in acelaşi timp, o lume a contrastelor, in care taranimea, ce reprezenta majoritatea populatiei, traia relativ greu, mai ales din gospodariile proprii, iar Bucureştiul a devenit “Micul Paris”, principala capitala din sud-estul Europei, un oras modern, aliniat standardelor urbanismului internaţional.

In noile conditii internationale din deceniul al patrulea al secolului nostru, marcate de ascensiunea fascismului, a tendintei catre autoritarism, promovata de regele Carol al II-lea, Romania Mare s-a dezmembrat,în vara anului 1940, sub loviturile de forta, ale puterilor totalitare, democratia facand loc regimurilor totalitare.

Unirea, de la 1 decembrie 1918, reprezinta evenimentul principal al istoriei Romaniei si totodata realizarea unui deziderat al locuitorilor granitelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu Romania. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989, Ziua Naționala a Romaniei.

Articole recente:


Articole similare:

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

FACEBOOK