Edinburgh – Inima Scotiei

Edinburgh-ul, patrimoniu cultural universal, dar si oras al festivalurilor, creeaza o scenografie surprinzatoare nu doar pentru poeti, ci si pentru regizori, actori si pictori, prin puternicul sau simt al teatrului.

Castelul singuratic, cu pozitia sa dominanta de pe o stanca de bazalt, pare invaluit in mister, adopostind bijuteriile Coroanei Scotiei, printre care o coroana facuta din putinul aur extras in tara. Intr-o camaruta a castelului, regina catolica Maria Stuart l-a nasuct pe regele Scotiei, Iacob al VI-lea, devenit si rege al Angliei, la fel ca si Iacob I, dupa moartea Elisabetei I. Prin mutarea acestuia la Londra, el a pecetluit soarta monarhiei scotiene.

Castelul din cuibul sau de stanca a fost resedinta regilor Scotiei inca de la inceputul secolului al XI-lea, cunoscand lupte crancene timp de secole si ramanand simbol national dupa trecerea Scotiei sub stapanire engleza, ca urmare a Tratatului de Uniune din 1707. Disputele dintre catolici si protestanti au dominat Edinburgh-ul, iar regimul de teroare, inceput in 1650 de catre Oliver Cromwell, a terorizat orasul.
Edinburgh-ul a cunoscut o perioada de inflorire in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea in asa-numita „ epoca de aur a culturii si comertului”. Simetria riguroasa a arhitecturii georgiene (arhitectura englezeasca a secolului al XVIII-lea, din timpul domniilor a trei regi cu numele de George) din aceasta parte a Edinburgh-ului, cu parcuri decorate monumental , este in contrast cu orasul idilic si vechi si cu Royal Mile (Calea Regala).

Royal Mile incepe de la castel si cuprinde strazile Catle Hill, Lawnmarket, High Street si Canongate, fiind coloana vertebrala a orasului vechi. Aceste strazi unesc castelul cu palatul Holyrood si pe-aceasta cale se afla multe locuri interesante: Scotch Whisky Heritage Center (dedicat bauturii nationale scotiene), retrasa Lady Stair’s House (adopostind Muzeul Scriitorilor cu obiecte amintind de Stephenson, Scott si Burns), biserica St. Gilles (cu clopotnita sustinuta de opt arce butante, care par ca plutesc deasupra orasului ca o cununa de mireasa).

Catre capatul sau, Royal Mile impresioneaza prin fostele resedinte aristocratice, printre care si Huntly House, astazi Muzeu al Orasului. “Calea regala a Scotiei” se termina in fata unei alte resedinte regale, palatul Holyrood, ridicat in secolul al XVI-lea in stil renascentist, acum resedinta oficiala scotiana a reginei Angliei.

Ceea ce face ca Royal Mile sa fie atat de atragatoare pentru vizitatori, sunt vitalitatea si agitatia care domnesc, magazinele colorate, vanzatorii de kilt-uri (fustanele scotiene), precum si imbietoarele cafenele si baruri. Este o atmosfera destul de diferita de cea din Orasul Nou, cu stilul lui neoclasic, care i-a adus renumele de „Atena Nordului”.

Cum ar arata Edinburgh-ul astazi fara festivalul initiat in 1947? Mai mult de 200 000 de turisti vin in oras in lunile august si septembrie, pentru unul dintre cele mai mari evenimente culturale din lume, al carui punct de atractie principal este Military Tatoo (parada fanfarelor militare), unde se canta celebrul „Last Post”(stingerea) la cimpoaie scotiene. O alta manifestare este „The Fringe”, un festival alternativ cu spectacole organizate, dar si improvizate, pe strazi si in parcuri. Acesta este cunoscut si prin reprezentatiile teatrale prin subsoluri, la care participa creatori din intreaga lume. Festivalul a schimbat si scena culinara de o vreme incoace, deoarece astazi la Universitate sau in port se poate manca mai bine decat oriunde in regatul insular.

Atmosfera de carciumioare este la fel de primitoare ca altadata, dovada a ospitalitatii si a respectului traditiilor de care dau dovada scotienii.

Articole recente:

Articole similare:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *