Constanta un oras pe malul Marii Negre

Resedinta judetului Constanta, este unul dintre cele mai vechi si mai mari orase ale tarii. Cel mai mare port romanesc la Marea Neagra, Constanta este situata la aproximativ 260 km de Bucuresti in partea sud-estica a provinciei istorice Dobrogea. Orasul este asezat pe malul unui mic golf, care adaposteste portul de furia vanturilor dinspre nord-est si a valurilor in timpul furtunilor.

Constanta de azi este ridicata pe vechiul Tomis, cetate intemeiata de colonistii greci veniti din Milet. Initial Tomisul nu era decat un punct de escala al corabierilor greci ce se indreptau spre litoralul nordic al marii Negre. Asezarea era dependenta de asezarile mai mari aflate in vecinatate. La inceptu a depins de Histria iar mai tarziu cand din cauza inisiparii portului Histria si-a pierdut importanta a trecut sub influenta Callatisului (Mangalia de astazi). Tomisul a cunoscut o dezolvatare urbanistica insemnata in timpul romanilor, cand cetatea a devenit capitala provinciei romane Scithya Minor.

Mai tarziu declinul orasului a fost pecetluit de invazia popoarelor migratoare. In timpul imperiului bizantin in apropierea Tomisului a aparut o localitate noua, Constantiana care cu timpul a cuprins si vechea colonie greaca.

In anul 600 in urma unei invazii a avarilor , Constantiana a fost distrusa. Pe ruinele ei s-a ridicat cateva veacuri mai tarziu o mica escala bizantina numita Constanta folosita incepand cu secolul al XII-lea si de corabierii genovezi. In secolul al XIV-lea turcii ocupa peninsula balcanica si supun Dobrogea unui regim de jaf. Spre sfarsitul secolului Mircea cel Batran reuseste sa se intituleze “domn pana la Marea cea Mare”.
Consolidandu-si putearea in zona balcanica turcii stapanesc Dobrogea vreme de 500 de ani, perioada in care intreaga regiune decade din punct de vedere economic.

In urma razboiului de independenta din 1877-1878, se restabileste autoritatea statului roman asupra Dobrogei. Intre 1897-1909 dupa planurile inginerului Anghel Saligny se organizeza portul pe principii moderne.

Obiective turistice in Constanta
Portul turistic Tomis: Construit recent, in anul 1953, in partea nodica a falezei este cuprins intre 2 diguri care ajuta plaja sa inainteze in mare. Portul, prin parcul sau de vase asigura legatura pe mare intre toate statiunile maritime.
In apropierea portului turistic este amenajata plaja orasului Constanta. Ea ocupa o suprafata de 10 ha si este dotata cu cabine, solarii, umbrele- parasolare etc.

Farul genovez:
Este situat tot pe faleze, la capatul nordic al parcului. Se considera in general ca el a fost construit de catre genovezi pentru a-si asigura calauzirea corabiilor ce se indreptau spre golful Constanta, in jurul anului 1300. Inalt de 8 metrii, farul a fost refacut in forma actuala de catre englezi prin 1860-1861. Constituie un interesant monument de arhitectura. Razboaiele i-au cauzat multe avarii de-a lungul timpului. In anul 1948 a fost restaurat.

Acvariul:
Asezamant stintific, deschis pe faleze in apropierae Cazinoului in anul 1958, acvariul din Constanta este cotat ca unul dintre cele mai mari din Europa. Se gasesc aici in cateva zeci de bazine, circa 2000 de exemplare din fauna acvatica marima, din fauna piscicola a Deltei Dunarii, si din fauna exotica, provenind din apele zonelor tropicale de pe glob.

Cazinoul:
Este una dintre constructiile monumentale ale orasului. Ridicat intre 1904-1909, pe faleza, aproape vizavi de acvariu are la parter o sala de restaurant, cu o terasa eleganta ce ofera o priveliste minunata asupra marii.

Muzeul de arheologie:
Bigatul material muzeistic, expus in sali spatioase ilustreaza rolul descoperirilor arheologice din Dobrogea, descoperiri care au reconstituit trecutul indepartat de pe aceste meleaguri. Numeroase piese muzeale infatiseaza aspecte ale locuitorilor de aici in perioada comunei primitive, oranduirii sclavagiste si a feudalismului timpuriu. Printre altele retin atentia sarcofagul roman din marmura, din lapidariul muzeului, datand din secolul I-II, inalt de 2.75 m, statuia menhir (din epoca bronzului) reprezentand o divinitate fenimina, cazanul scitic de bronz, gasit la Castelul (Medgidia), amorfele de provenienta greco-romana, diverserele capiteluri dorice, corintice, romane, bizantine etc. Un mare interes constituie cele 24 de statuete si reliefuri din epoca romana descoperite in anul 1962 pe locul fostei gari a orasului. Se afla printre aceastea o statuie a zeitei Fortuna, protectoarea vechiului Tomis, 3 statui a zeitei Hecate, lucrarea “Sarpele fantastic” reprezentand un animal fantastic, corpt de sarpe, bot de mamifer, urechi si plete de om, imagine a divinitatii asiatice Glycon, basoreliefuri reprezentand figuri ale divinitatilor antice ca Dionysos, Hermes, Mithras, 2 statui miniaturale ale zeitei Nemesis etc. O alta sala special amenajata prezinta documente legate de viata si opera poetului Ovidiu, exilat la Tomis.

Muzeul de arta:
Cuprinde circa 1000 de lucrari reprezentative pentru arta plastica romaneasca (picturi, desene, sculpturi) apartinand atat artisitilor clasici cat si contemporani. Pot fi vazute tablouri ale lui Th. Aman, N. Grigorescu, I. Andreescu, St. Luchian, N. Tonitza, Gh. Petrascu, Th. Pallady etc. si sculpturi apartinand lui I. Georgescu, D. Paciurea, I. Jalea, C. Medea, I. Irimescu etc.

Edificiul roman cu mozaic:
Construit in secolele III-IV pe trei nivele, pe o lungime de peste 100 m si o latime de peste 20 m, edificiul avea ziduri groase de 2 metri, lucrate din piatra si caramida legate cu mortar. Ceea ce impresioneaza azi din vestigiile vechii constructii este pardoseala din mozaic policrom, avand initial o intindire de circa 2000 mp si din care s-au pastrat 200 mp. Retine antentia maiestria executiei motivelor predominant geometrice, realizate din 5 culori pe un camp format din 3 arcuri bogat impodobite, de chenarul lat de 6,50 m alcatuit din opt benzi cu diverse motive decorative. Ulterior descoperiri mozaicului la nivelul mijlociu au fost descoperite vestigiile unor magazii pentru marfuri si pravalii. Aceste magazine dateaza din secolul III-IV ca si cele circa 150 de amorfe gasite in interiorul unora din ele.
Edificiul cu mozaic din Constanta se situeaza printre primele realizari romane de acest gen din lume, atat din punct de vedere al dimensiunii cat si al tehnicii de executie si valorii artistice.

Statuia poetului Publius Ovidiu Naso:
Nascut in anul 43 i.C. in localitatea Sulmo, Ovidiu a fost contemporan cu poetii Virgiliu, Horatiu, Propertiu si cu istoricul Titus Liviu. In anul 8 imparatul octavian Augustus l-a exilat in Scitia Minor, la Tomis. Aici a scris lucrarile Tristete si Ponticele in care se gasesc multe informatii despre viata locuitorilor Pontului Euxin. Exilarea marelui poet s-a datorat unor intrigi. Documentele atesta ca Ovidiu a devenit o personalitate la Tomis. Cu toate ca era exilat a fost ales in anul 15 presedintele juriului concursului organizat in cetatea Tomis pentru intreceri in doemniul muzicii si diverselor discipline sportive.

Muzeul arheologic in aer liber:
Muzeul infatiseaza vizitatorilor:
un fragment de zid reconstituit din vechiul zid de incinta a Tomisului, construit prin secolul al III-lea din blocuri mari de piatra, legate cu mortar si avand o grosime de circa 3 m.,
partile de vest si nord ale cetatii (aceasta din urma flancata de 2 turnuri de aparare)
turnul Macelarilor situat pe latura de est a parcului, ridicat in secolul V-VI prin contribuitia corporatiei macelarilor din oras.

Articole recente:

Articole similare:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *