VIDEO: Coloanele dorice de la Segesta

Locuitorii orasului Segesta din Sicilia au ramas in istorie, mai ales ca dusmani inversunati ai celor din Selinunt, un oras de negustori. Multe au fost tratatele de pace semnate intre conducatorii celor doua comunitati, la incheierea unor confruntari sangeroase. In cele din urma, au ramas doar ruinele Segestei si un templu doric, cel mai frumos sanctuar al insulei mediteraneene.

Acum circa trei mii de ani, elymii, probabil de origine nord-africana, traiau risipiti pe dealurile calcaroase de la Calatafimi, din nord-vestul Siciliei. Legenda spune ca ei reusisera sa scape din Troia incendiata, condusi de eroul Enea, ai carui fii ori veri au intemeiat Roma. Ca loc pentru fortareata-oras Segesta, fugarii au ales un munte – numit acum Monte Barbaro – de pe al carui varf aparatorii puteau sa controleze zona inconjuratoare si golful Castellammare. In acest loc, s-au ridicat primele case si cladiri publice si, probabil, cateva temple mai mici.

Vechiul oras din munti este acum in ruine, majoritatea nestudiate de arheologi. Urmele fortificatiilor si ale catorva turnuri de paza arata ca locul era aparat de doua randuri de ziduri. Destul de bine s-a pastrat teatrul, de pe ale carui gradene de piatra se vede Marea Mediterana.

Un prim templu important a fost ridicat de colonisti in secolul al VI-lea i.Hr., in spatele zidurilor fortaretei, cel exterior masurand 83/47 de metri. Nu se stie caror divinitati se aduceau ofrande in arhaicul sanctuar. Un secol mai tarziu, elymii incepeau constructia celebrului templu din partea de vest a Segestei. Stilul doric clasic in care este construit aminteste de templele grecesti, desi constructorii nu erau greci. Este de presupus totusi ca un arhitect grec va fi jucat un rol important in definitivarea proiectului.

Desi nu a fost niciodata terminat, templul da senzatia de perfectiune, dominand si astazi peisajul deluros pe tot drumul catre Trapani. Partea de sus, asa-numitele metope, alcatuind o friza dorica, este sustinuta de 36 de coloane zvelte, minutios finisate, care se ingusteaza treptat catre capitel. Nu exista o intrare clasica si nici un loc anume al altarului si totul arata ca edificiul a fost parasit inainte de a fi terminat.

Elymii si grecii au pastrat stranse legaturi culturale, fapt care a putut fi constatat in urma excavatiilor facute langa ruinele zidurilor cetatii, care aveau inscriptii datand din secolul al V-lea i.Hr. Literele sunt grecesti, dar nu si limba.

Declinul Segestei a inceput in urma unor dispute de frontiera, pe la sfarsitul secolului al V-lea i.Hr., cu eternii rivali din Selinunt. In anul 409 i.Hr., elymii, ajutati de cartaginezi, au atacat Selinunt-ul, l-au distru si au icis peste 16000 de locuitori. In anul urmator, o forta militara condusa de Siracuza a recapturat orasul, care, foarte curand avea sa cada din nou in mainile Cartaginei, fara a mai cunoaste faima de dinainte. Tot ce-a mai ramas din el sunt doar cateva mari temple.

Segesta a fost dependenta de orasul cartaginez Panormos (astazi Palermo) pana in 263 i.Hr., cand a revenit romanilor. In cele din urma, asezarea a fost distrusa de triburile vandalilor, care au pradat-o. Supravietuitorii au fugit, iar Segesta, parasita, s-a scufundat in uitare, doar templul doric pastrandu-i inca amintirea.


VIDEO: COLOANELE DORICE DE LA SEGESTA


Articole recente:

Articole similare:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *